{"id":98,"date":"2024-05-21T18:03:11","date_gmt":"2024-05-21T18:03:11","guid":{"rendered":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/?p=98"},"modified":"2024-08-30T07:24:23","modified_gmt":"2024-08-30T07:24:23","slug":"bula-papala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/?p=98","title":{"rendered":"BULA PAPALA"},"content":{"rendered":"\n

Spes non confundit<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Bula de convocare a Jubileului Ordinar al Anului 2025<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Francisc<\/strong>
episcop de Roma,
slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu,
celor care vor citi aceast\u0103 scrisoare
speran\u0163a s\u0103 le umple inima<\/p>\n\n\n\n

1.<\/strong> „Spes non confundit”, „speran\u0163a nu \u00een\u015fal\u0103” (Rom<\/em> 5,5). Sub semnul speran\u0163ei Apostolul Paul insufl\u0103 curaj comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine din Roma. Speran\u0163a este \u015fi mesajul central al urm\u0103torului Jubileu, pe care, conform tradi\u0163iei, papa \u00eel convoc\u0103 la fiecare dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani. M\u0103 g\u00e2ndesc la pelerinii speran\u0163ei<\/em> care vor ajunge la Roma pentru a tr\u0103i Anul Sf\u00e2nt \u015fi la cei care, neput\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 \u00een ora\u015ful apostolilor Petru \u015fi Paul, \u00eel vor celebra \u00een Bisericile particulare. Pentru to\u0163i s\u0103 poat\u0103 fi un moment de \u00eent\u00e2lnire vie \u015fi personal\u0103 cu Domnul Isus, „poart\u0103” de m\u00e2ntuire (cf. In<\/em> 10,7.9); cu el, pe care Biserica are misiunea de a-l vesti mereu, pretutindeni \u015fi tuturor ca „speran\u0163a noastr\u0103” (1Tim<\/em> 1,1).<\/p>\n\n\n\n

To\u0163i sper\u0103. \u00cen inima fiec\u0103rei persoane este cuprins\u0103 speran\u0163a ca dorin\u0163\u0103 \u015fi a\u015fteptare a binelui, de\u015fi nu \u015ftie ce va aduce cu sine ziua de m\u00e2ine. Totu\u015fi, imprevizibilitatea viitorului face s\u0103 apar\u0103 sentimente uneori contrapuse: de la \u00eencredere la team\u0103, de la senin\u0103tate la descurajare, de la certitudine la \u00eendoial\u0103. \u00cent\u00e2lnim adesea persoane descurajate, care privesc la viitor cu scepticism \u015fi pesimism, ca \u015fi cum nimic nu le-ar putea oferi fericire. Fie ca Jubileul s\u0103 fie pentru to\u0163i ocazie de a re\u00eensufle\u0163i speran\u0163a. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu ne ajut\u0103 s\u0103 g\u0103sim motiva\u0163iile sale. S\u0103 ne l\u0103s\u0103m condu\u015fi de ceea ce Apostolul Paul le scrie tocmai cre\u015ftinilor din Roma.<\/p>\n\n\n\n

Un cuv\u00e2nt de speran\u0163\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

2.<\/strong> „A\u015fadar, justifica\u0163i prin credin\u0163\u0103, avem pace de la Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care am ob\u0163inut, \u00een credin\u0163\u0103, [posibilitatea] de a ajunge la acest har \u00een care ne afl\u0103m \u015fi ne l\u0103ud\u0103m \u00een speran\u0163a gloriei lui Dumnezeu. [\u2026] iar speran\u0163a nu \u00een\u015fal\u0103, pentru c\u0103 iubirea lui Dumnezeu a fost rev\u0103rsat\u0103 \u00een inimile noastre prin Duhul Sf\u00e2nt care ne-a fost dat” (Rom<\/em> 5,1-2.5). Sunt multiple ideile de reflec\u0163ie pe care le propune aici Sf\u00e2ntul Paul. \u015etim c\u0103 Scrisoarea c\u0103tre Romani<\/em> marcheaz\u0103 un pasaj decisiv \u00een activitatea sa de evanghelizare. P\u00e2n\u0103 \u00een acel moment a desf\u0103\u015furat-o \u00een zona oriental\u0103 a imperiului \u015fi acum \u00eel a\u015fteapt\u0103 Roma, cu tot ceea ce reprezint\u0103 ea \u00een ochii lumii: o provocare mare, de \u00eenfruntat \u00een numele vestirii evangheliei, care nu poate cunoa\u015fte bariere \u015fi nici grani\u0163e. Biserica din Roma nu a fost \u00eentemeiat\u0103 de Paul, dar simte vie dorin\u0163a de a ajunge acolo repede, pentru a duce tuturor evanghelia lui Isus Cristos, mort \u015fi \u00eenviat, ca vestire a speran\u0163ei care \u00eempline\u015fte promisiunile, duce la glorie \u015fi, \u00eentemeiat\u0103 pe iubire, nu \u00een\u015fal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

3.<\/strong> De fapt, speran\u0163a se na\u015fte din iubire \u015fi se \u00eentemeiaz\u0103 pe iubirea care izvor\u0103\u015fte din inima lui Isus str\u0103puns\u0103 pe cruce: „Dac\u0103, du\u015fmani fiind, am fost reconcilia\u0163i cu Dumnezeu prin moartea Fiului s\u0103u, cu at\u00e2t mai mult, reconcilia\u0163i fiind, vom fi m\u00e2ntui\u0163i prin via\u0163a lui” (Rom<\/em> 5,10). \u015ei via\u0163a sa se manifest\u0103 \u00een via\u0163a noastr\u0103 de credin\u0163\u0103, care \u00eencepe cu Botezul, se dezvolt\u0103 \u00een docilitatea fa\u0163\u0103 de harul lui Dumnezeu \u015fi de aceea este animat\u0103 de speran\u0163\u0103, mereu re\u00eennoit\u0103 \u015fi f\u0103cut\u0103 ferm\u0103 de ac\u0163iunea Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, Duhul Sf\u00e2nt, cu prezen\u0163a sa peren\u0103 pe drumul Bisericii, este cel care iradiaz\u0103 \u00een credincio\u015fi lumina speran\u0163ei: el o \u0163ine aprins\u0103 ca o flac\u0103r\u0103 care nu se stinge niciodat\u0103, pentru a da sprijin \u015fi vigoare vie\u0163ii noastre. De fapt, speran\u0163a cre\u015ftin\u0103 nu am\u0103ge\u015fte \u015fi nu \u00een\u015fal\u0103, pentru c\u0103 este \u00eentemeiat\u0103 pe certitudinea c\u0103 nimic \u015fi nimeni nu ne va putea desp\u0103r\u0163i de iubirea divin\u0103: „Cine ne va desp\u0103r\u0163i de iubirea lui Cristos? Oare necazul sau str\u00e2mtorarea sau persecu\u0163ia sau foametea sau lipsa de haine sau primejdia sau sabia? [\u2026] Dar \u00een toate acestea noi suntem mai mult dec\u00e2t \u00eenving\u0103tori prin cel care ne-a iubit. C\u0103ci sunt convins c\u0103 nici moartea, nici via\u0163a, nici \u00eengerii, nici st\u0103p\u00e2nirile, nici cele prezente, nici cele viitoare, nici puterile, nici \u00een\u0103l\u0163imile, nici ad\u00e2ncurile \u015fi nici vreo alt\u0103 creatur\u0103 nu va putea s\u0103 ne despart\u0103 de iubirea lui Dumnezeu care este \u00een Cristos Isus, Domnul nostru” (Rom<\/em>\u00a08,35.37-39). Iat\u0103 de ce aceast\u0103 speran\u0163\u0103 nu cedeaz\u0103 \u00een dificult\u0103\u0163i: ea se \u00eentemeiaz\u0103 pe credin\u0163\u0103 \u015fi este hr\u0103nit\u0103 de iubire \u015fi astfel permite s\u0103 mergem \u00eenainte \u00een via\u0163\u0103. Sf\u00e2ntul Augustin scrie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103: „\u00cen orice gen de via\u0163\u0103, nu se tr\u0103ie\u015fte f\u0103r\u0103 aceste trei \u00eenclina\u0163ii ale sufletului: a crede, a spera, a iubi”[1].<\/p>\n\n\n\n

4.<\/strong> Sf\u00e2ntul Paul este foarte realist. \u015etie c\u0103 via\u0163a este f\u0103cut\u0103 din bucurii \u015fi din dureri, c\u0103 iubirea este pus\u0103 la \u00eencercare c\u00e2nd cresc dificult\u0103\u0163ile \u015fi speran\u0163a pare s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 \u00een fa\u0163a suferin\u0163ei. \u015ei totu\u015fi, scrie: „Ne l\u0103ud\u0103m \u00een suferin\u0163\u0103, \u015ftiind c\u0103 suferin\u0163a aduce r\u0103bdare, r\u0103bdarea \u2013 virtute, virtutea \u2013 speran\u0163\u0103” (Rom<\/em> 5,3-4). Pentru Apostol, suferin\u0163a \u015fi durerea sunt condi\u0163iile tipice ale celor care vestesc evanghelia \u00een contexte de ne\u00een\u0163elegere \u015fi de persecu\u0163ie (cf. 2Cor<\/em> 6,3-10). Dar \u00een aceste situa\u0163ii, prin \u00eentuneric se observ\u0103 o lumin\u0103: se descoper\u0103 cum evanghelizarea este sprijinit\u0103 de for\u0163a care izvor\u0103\u015fte din crucea \u015fi din \u00eenvierea lui Cristos. \u015ei asta duce la dezvoltarea unei virtu\u0163i str\u00e2ns \u00eenrudite cu speran\u0163a: r\u0103bdarea<\/em>. Suntem obi\u015fnui\u0163i de acum s\u0103 voim totul \u015fi imediat, \u00eentr-o lume \u00een care graba a devenit o constant\u0103. Nu mai avem timp pentru a ne \u00eent\u00e2lni \u015fi adesea chiar \u015fi \u00een familii devine dificil s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u00eempreun\u0103 \u015fi s\u0103 vorbim cu calm. R\u0103bdarea a fost pus\u0103 pe fug\u0103 de grab\u0103, aduc\u00e2nd o daun\u0103 grav\u0103 persoanelor. De fapt, intr\u0103 intoleran\u0163a, nervozitatea, uneori violen\u0163a gratuit\u0103, care genereaz\u0103 insatisfac\u0163ie \u015fi \u00eenchidere.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen afar\u0103 de asta, \u00een epoca\u00a0internetului<\/em>, unde spa\u0163iul \u015fi timpul sunt \u00eenlocuite de acel „aici \u015fi acum”, r\u0103bdarea nu este de-a casei. Dac\u0103 am mai fi capabili s\u0103 privim cu uimire la crea\u0163ie, am putea \u00een\u0163elege c\u00e2t de decisiv\u0103 este r\u0103bdarea. A a\u015ftepta alternarea anotimpurilor cu roadele lor; a observa via\u0163a animalelor \u015fi ciclurile dezvolt\u0103rii lor; a avea ochii simpli ai Sf\u00e2ntului Francisc care \u00een\u00a0C\u00e2ntarea creaturilor<\/em>, scris\u0103 chiar \u00een urm\u0103 cu 800 de ani, percepea crea\u0163ia ca o mare familie \u015fi numea soarele „frate” \u015fi luna „sor\u0103”[2]. A redescoperi r\u0103bdarea ne face mult bine nou\u0103 \u015fi celorlal\u0163i. Sf\u00e2ntul Paul recurge adesea la r\u0103bdare pentru a sublinia importan\u0163a perseveran\u0163ei \u015fi a \u00eencrederii \u00een ceea ce a fost promis de Dumnezeu, dar, \u00eenainte de toate, m\u0103rturise\u015fte c\u0103 Dumnezeu este r\u0103bd\u0103tor cu noi, el care este „Dumnezeul statorniciei \u015fi al m\u00e2ng\u00e2ierii” (Rom<\/em>\u00a015,5). R\u0103bdarea, \u015fi ea rod al Duhului Sf\u00e2nt, \u0163ine vie speran\u0163a \u015fi o consolideaz\u0103 ca virtute \u015fi stil de via\u0163\u0103. Prin urmare, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 cerem adesea harul r\u0103bd\u0103rii, care este fiic\u0103 a speran\u0163ei \u015fi \u00een acela\u015fi timp o sus\u0163ine.<\/p>\n\n\n\n

Un drum de speran\u0163\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

5.<\/strong> Din aceast\u0103 \u00eempletire de speran\u0163\u0103 \u015fi r\u0103bdare apare clar cum via\u0163a cre\u015ftin\u0103 este un drum<\/em>, care are nevoie \u015fi de momente forte<\/em> pentru a hr\u0103ni \u015fi a \u00eenzdr\u0103veni speran\u0163a, \u00eenso\u0163itoare de ne\u00eenlocuit care ne face s\u0103 \u00eentrevedem destina\u0163ia: \u00eent\u00e2lnirea cu Domnul Isus. \u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 un parcurs de har, animat de spiritualitatea popular\u0103, a precedat convocarea, \u00een anul 1300, a primului Jubileu. De fapt, nu putem uita diferitele forme prin care harul iert\u0103rii s-a rev\u0103rsat cu \u00eembel\u015fugare asupra sf\u00e2ntului popor credincios al lui Dumnezeu. De exemplu, amintim marea „iertare” pe care Sf\u00e2ntul Celestin al V-lea a voit s-o acorde celor care mergeau la Bazilica „Santa Maria di Collemaggio”, la L\u2019Aquila, \u00een zilele de 28 \u015fi 29 august 1294, cu \u015fase ani \u00eenainte ca Papa Bonifaciu al VIII-lea s\u0103 instituie Anul Sf\u00e2nt. A\u015fadar, Biserica experimenta deja harul jubiliar al milostivirii. \u015ei \u00eenc\u0103 \u00eenainte, \u00een 1216, Papa Honoriu al II-lea a primit rug\u0103mintea Sf\u00e2ntului Francisc care cerea indulgen\u0163a pentru cei care aveau s\u0103 viziteze Por\u0163iuncula \u00een primele dou\u0103 zile din august. Acela\u015fi lucru se poate afirma pentru pelerinajul la Santiago de Compostela: de fapt, Papa Calixt al II-lea, \u00een 1122, a acordat s\u0103 se celebreze Jubileul acelui sanctuar de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd s\u0103rb\u0103toarea apostolului Iacob c\u0103dea duminica. Este bine ca aceast\u0103 modalitate „r\u0103sp\u00e2ndit\u0103” de celebr\u0103ri jubiliare s\u0103 continue, a\u015fa \u00eenc\u00e2t for\u0163a iert\u0103rii lui Dumnezeu s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 drumul comunit\u0103\u0163ilor \u015fi al persoanelor.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pelerinajul<\/em> exprim\u0103 un element fundamental al fiec\u0103rui eveniment jubiliar. A porni la drum este tipic pentru cel care merge \u00een c\u0103utarea sensului vie\u0163ii. Pelerinajul pe jos favorizeaz\u0103 mult redescoperirea valorii t\u0103cerii, a oboselii, a esen\u0163ialit\u0103\u0163ii. \u015eNici \u00een anul urm\u0103tor pelerinii speran\u0163ei<\/em> nu vor evita s\u0103 parcurg\u0103 c\u0103i antice \u015fi moderne pentru a tr\u0103i intens experien\u0163a jubiliar\u0103. \u00cen afar\u0103 de asta, \u00een acela\u015fi ora\u015f Roma vor fi prezente itinerare de credin\u0163\u0103, ad\u0103ugate la cele tradi\u0163ionale ale catacombelor \u015fi ale celor \u015eapte Biserici. A tranzita de la o \u0163ar\u0103 la alta, ca \u015fi cum grani\u0163ele ar fi dep\u0103\u015fite, a trece de la un ora\u015f la altul \u00een contemplarea crea\u0163iei \u015fi a operelor de art\u0103 va permite s\u0103 se pre\u0163uiasc\u0103 experien\u0163e \u015fi culturi diferite, pentru a purta \u00een noi frumuse\u0163ea care, armonizat\u0103 de rug\u0103ciune, conduce la mul\u0163umirea adus\u0103 lui Dumnezeu pentru minun\u0103\u0163iile s\u0103v\u00e2r\u015fite de el. Bisericile jubiliare, de-a lungul parcursurilor \u015fi \u00een Urbe, vor putea fi oaze de spiritualitate unde s\u0103 ne r\u0103corim drumul credin\u0163ei \u015fi s\u0103 ne ad\u0103p\u0103m la izvoarele speran\u0163ei, \u00eenainte de toate apropiindu-ne de sacramentul Reconcilierii, punct de plecare de ne\u00eenlocuit al unui drum real de convertire. \u00cen Bisericile particulare s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 \u00een mod special preg\u0103tirea preo\u0163ilor \u015fi a credincio\u015filor la spovezi \u015fi accesibilitatea la sacrament \u00een forma individual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La acest pelerinaj vreau s\u0103 adresez o invita\u0163ie deosebit\u0103 credincio\u015filor din Bisericile orientale, \u00eendeosebi celor care deja sunt \u00een comuniune deplin\u0103 cu succesorul lui Petru. Ei, care au suferit mult, adesea p\u00e2n\u0103 la moarte, pentru fidelitatea lor fa\u0163\u0103 de Cristos \u015fi fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103, trebuie s\u0103 se simt\u0103 \u00een mod deosebit bineveni\u0163i \u00een aceast\u0103 Rom\u0103 care este Mam\u0103 \u015fi pentru ei \u015fi care p\u0103streaz\u0103 at\u00e2tea amintiri ale prezen\u0163ei lor. Biserica Catolic\u0103, \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 de liturgiile lor foarte vechi, de teologia \u015fi de spiritualitatea P\u0103rin\u0163ilor, c\u0103lug\u0103ri \u015fi teologi, vrea s\u0103 exprime simbolic primirea lor \u015fi a fra\u0163ilor \u015fi surorilor ortodoc\u015fi, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care deja tr\u0103iesc pelerinajul Via Crucis<\/em>, cu care sunt constr\u00e2n\u015fi adesea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163\u0103rile lor de origine, \u0163\u0103rile lor sfinte, din care \u00eei alung\u0103 spre \u0163\u0103ri mai sigure violen\u0163a \u015fi instabilitatea. Pentru ei speran\u0163a de a fi iubi\u0163i de Biseric\u0103, ce nu-i va abandona, ci \u00eei va urma oriunde vor merge, face \u015fi mai puternic semnul Jubileului.<\/p>\n\n\n\n

6.<\/strong>\u00a0Anul Sf\u00e2nt 2025 se pune \u00een continuitate cu precedentele evenimente de har. \u00cen ultimul Jubileu Ordinar s-a trecut pragul celor dou\u0103 mii de ani de la na\u015fterea lui Isus Cristos. Dup\u0103 aceea, la 13 martie 2015, am convocat Jubileul Extraordinar cu scopul de a manifesta \u015fi a permite s\u0103 \u00eent\u00e2lnim „Fa\u0163a milostivirii” lui Dumnezeu[3], veste central\u0103 a evangheliei pentru fiecare persoan\u0103 \u00een orice epoc\u0103. Acum a venit timpul unui nou Jubileu, \u00een care s\u0103 deschidem larg iar\u0103\u015fi Poarta Sf\u00e2nt\u0103 pentru a oferi experien\u0163a vie a iubirii lui Dumnezeu, care treze\u015fte \u00een inim\u0103 speran\u0163a sigur\u0103 a m\u00e2ntuirii \u00een Cristos. \u00cen acela\u015fi timp, acest An Sf\u00e2nt va orienta drumul spre o alt\u0103 dat\u0103 fundamental\u0103 pentru to\u0163i cre\u015ftinii: de fapt, \u00een 2033 se vor celebra cei dou\u0103 mii de ani ai R\u0103scump\u0103r\u0103rii s\u0103v\u00e2r\u015fite prin p\u0103timirea, moartea \u015fi \u00eenvierea Domnului Isus. Astfel, suntem \u00een fa\u0163a unui parcurs marcat de mari etape, \u00een care harul lui Dumnezeu preced\u0103 \u015fi \u00eenso\u0163e\u015fte poporul care merge cu zel \u00een credin\u0163\u0103, activ \u00een caritate \u015fi perseverent \u00een speran\u0163\u0103 (cf.\u00a01Tes<\/em>\u00a01,3).<\/p>\n\n\n\n

Sus\u0163inut de o a\u015fa de lung\u0103 tradi\u0163ie \u015fi av\u00e2nd certitudinea c\u0103 acest An jubiliar va putea s\u0103 fie pentru toat\u0103 Biserica o intens\u0103 experien\u0163\u0103 de har \u015fi de speran\u0163\u0103, stabilesc ca Poarta Sf\u00e2nt\u0103 a Bazilicii „Sf\u00e2ntul Petru” din Vatican s\u0103 fie deschis\u0103 la 24 decembrie din acest an 2024, d\u00e2nd astfel \u00eenceput Jubileului Ordinar. Duminica urm\u0103toare, 29 decembrie 2024, voi deschide Poarta Sf\u00e2nt\u0103 a catedralei mele „Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran”, care la 9 noiembrie anul acesta va celebra 1700 de ani de la dedicare. Dup\u0103 aceea, la 1 ianuarie 2025, solemnitatea Preasfintei N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu, va fi deschis\u0103 Poarta Sf\u00e2nt\u0103 a Bazilicii papale „Santa Maria Maggiore”. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, duminic\u0103, 5 ianuarie, va fi deschis\u0103 Poarta Sf\u00e2nt\u0103 a Bazilicii papale „Sf\u00e2ntul Paul din afara zidurilor”. Aceste ultime trei Por\u0163i Sfinte vor fi \u00eenchise duminic\u0103, 28 decembrie, \u00een acela\u015fi an.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen afar\u0103 de asta, stabilesc ca duminic\u0103, 29 decembrie 2024, \u00een toate catedralele \u015fi con-catedralele, episcopii diecezani s\u0103 celebreze Sf\u00e2nta Euharistie ca deschidere solemn\u0103 a Anului jubiliar, conform Ritualului care va fi prestabilit pentru aceast\u0103 ocazie. Pentru celebrarea \u00een con-catedral\u0103, episcopul va putea s\u0103 fie \u00eenlocuit de un delegat al s\u0103u desemnat pentru acest scop. Pelerinajul de la o biseric\u0103, aleas\u0103 pentru collectio<\/em>, spre catedral\u0103 s\u0103 fie semnul drumului de speran\u0163\u0103 care, luminat de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, \u00eei une\u015fte pe credincio\u015fi. \u00cen el s\u0103 se citeasc\u0103 unele texte din documentul prezent \u015fi s\u0103 se anun\u0163e poporului Indulgen\u0163a Jubiliar\u0103, care va putea s\u0103 fie ob\u0163inut\u0103 conform prescrierilor con\u0163inute \u00een acela\u015fi Ritual pentru celebrarea Jubileului \u00een Bisericile particulare. \u00cen timpul Anului Sf\u00e2nt, care \u00een Bisericile particulare se va termina duminic\u0103, 28 decembrie 2025, s\u0103 se aib\u0103 grij\u0103 ca poporul lui Dumnezeu s\u0103 poat\u0103 primi cu participare deplin\u0103 fie vestire de speran\u0163\u0103 a harului lui Dumnezeu, fie semnele care atest\u0103 eficacitatea sa.<\/p>\n\n\n\n

Jubileul Ordinar se va termina cu \u00eenchiderea Por\u0163ii Sfinte a Bazilicii papale „Sf\u00e2ntul Petru” din Vatican la 6 ianuarie 2026, Epifania Domnului. Fie ca lumina speran\u0163ei cre\u015ftine s\u0103 ajung\u0103 la fiecare persoan\u0103, ca mesaj al iubirii lui Dumnezeu adresat tuturor! \u015ei fie ca Biserica s\u0103 fie martor\u0103 fidel\u0103 a acestei ve\u015fti \u00een fiecare parte a lumii!<\/p>\n\n\n\n

Semne de speran\u0163\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

7.<\/strong>\u00a0\u00cen afar\u0103 de a lua speran\u0163a \u00een harul lui Dumnezeu, suntem chema\u0163i s-o redescoperim \u015fi \u00een\u00a0semnele timpurilor<\/em>\u00a0pe care Domnul ni le ofer\u0103. A\u015fa cum afirm\u0103 Conciliul Vatican II, „Biserica are \u00eendatorirea permanent\u0103 de a cerceta semnele timpurilor \u015fi de a le interpreta \u00een lumina evangheliei, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 r\u0103spunde, \u00eentr-un mod adaptat fiec\u0103rei genera\u0163ii, la \u00eentreb\u0103rile f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit ale oamenilor asupra sensului vie\u0163ii prezente \u015fi viitoare \u015fi asupra rela\u0163iei reciproce dintre ele”[4]. A\u015fadar, este necesar s\u0103 se dea aten\u0163ie binelui at\u00e2t de mult care este prezent \u00een lume pentru a nu c\u0103dea \u00een ispita de a ne considera \u00eenfr\u00e2n\u0163i de r\u0103u \u015fi de violen\u0163\u0103. Dar semnele timpurilor, care cuprind dorin\u0163a inimii umane, care are nevoie de prezen\u0163a m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu, cer s\u0103 fie transformate \u00een semne de speran\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

8.<\/strong> Primul semn de speran\u0163\u0103 s\u0103 se traduc\u0103 \u00een pace<\/em> pentru lume, care \u00eenc\u0103 o dat\u0103 se afl\u0103 cufundat\u0103 \u00een tragedia r\u0103zboiului<\/em>. Uituc\u0103 a dramelor din trecut, omenirea este suspus\u0103 la o nou\u0103 \u015fi dificil\u0103 \u00eencercare care vede at\u00e2tea popula\u0163ii oprimate de brutalitatea violen\u0163ei. Ce mai lipse\u015fte acestor popoare ceea ce nu au \u00eendurat deja? Cum este posibil ca strig\u0103tul lor disperat de ajutor s\u0103 nu-i determine pe responsabilii na\u0163iunilor s\u0103 voiasc\u0103 s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t prea multelor conflicte regionale, con\u015ftien\u0163i de consecin\u0163ele care pot s\u0103 rezulte la nivel mondial? Este prea mult a visa ca armele s\u0103 tac\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 aduc\u0103 distrugere \u015fi moarte? Jubileul s\u0103 aminteasc\u0103 faptul c\u0103 aceia care devin „f\u0103c\u0103tori de pace vor fi numi\u0163i fii ai lui Dumnezeu” (Mt<\/em> 5,9). Exigen\u0163a p\u0103cii \u00eei interpeleaz\u0103 pe to\u0163i \u015fi impune s\u0103 se urm\u0103reasc\u0103 proiecte concrete. S\u0103 nu lipseasc\u0103 angajarea diploma\u0163iei pentru a construi cu curaj \u015fi creativitate spa\u0163ii de tratative care s\u0103 aib\u0103 ca scop o pace durabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

9.<\/strong>\u00a0A privi la viitor cu speran\u0163\u0103 echivaleaz\u0103 \u015fi cu a avea o viziune despre via\u0163\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de entuziasm de transmis. Din p\u0103cate, trebuie s\u0103 constat\u0103m cu triste\u0163e c\u0103 \u00een at\u00e2tea situa\u0163ii aceast\u0103 perspectiv\u0103 lipse\u015fte. Prima consecin\u0163\u0103 este\u00a0pierderea dorin\u0163ei de a transmite via\u0163a<\/em>. Din cauza ritmurilor frenetice de via\u0163\u0103, a temerilor cu privire la viitor, a lipsei de garan\u0163ii de munc\u0103 \u015fi protec\u0163ii sociale adecvate, de modele sociale \u00een care cea care dicteaz\u0103 agenda este c\u0103utarea profitului \u015fi nu \u00eengrijirea rela\u0163iilor, se asist\u0103 \u00een diferite \u0163\u0103ri la o \u00eengrijor\u0103toare\u00a0sc\u0103dere a natalit\u0103\u0163ii<\/em>. Dimpotriv\u0103, \u00een alte context, „a inculpa cre\u015fterea demografic\u0103, \u015fi nu consumismul extrem \u015fi selectiv al c\u00e2torva, este un mod de a nu \u00eenfrunta problemele”[5].<\/p>\n\n\n\n

Deschiderea la via\u0163\u0103 cu o maternitate \u015fi paternitate responsabil\u0103 este proiectul pe care Creatorul l-a \u00eenscris \u00een inima \u015fi \u00een trupul b\u0103rba\u0163ilor \u015fi al femeilor, o misiune pe care Domnul o \u00eencredin\u0163eaz\u0103 so\u0163ilor \u015fi iubirii lor. Este urgent ca, \u00een afar\u0103 de angajarea legislativ\u0103 a statelor, s\u0103 nu lipseasc\u0103 sprijinul convins al comunit\u0103\u0163ilor credincioase \u015fi al \u00eentregii comunit\u0103\u0163i civile \u00een toate componentele sale, pentru c\u0103 dorin\u0163a tinerilor de a da na\u015ftere la noi fii \u015fi fiice<\/em>, ca rod al rodniciei iubirii lor, d\u0103 viitor oric\u0103rei societ\u0103\u0163i \u015fi este problem\u0103 de speran\u0163\u0103: depinde de speran\u0163\u0103 \u015fi genereaz\u0103 speran\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, comunitatea cre\u015ftin\u0103 nu poate fi a doua fa\u0163\u0103 de nimeni \u00een sus\u0163inerea necesit\u0103\u0163ii unei alian\u0163e sociale pentru speran\u0163\u0103<\/em>, care s\u0103 fie inclusiv\u0103, \u015fi nu ideologic\u0103, \u015fi s\u0103 lucreze pentru un viitor marcat de z\u00e2mbetul at\u00e2tor copii \u015fi copile care s\u0103 umple prea multele leag\u0103ne goale \u00een multe p\u0103r\u0163i ale lumii. Dar to\u0163i, \u00een realitate, au nevoie s\u0103 recupereze bucuria de a tr\u0103i, pentru c\u0103 fiin\u0163a uman\u0103, creat\u0103 dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu (cf. Gen<\/em> 1,26), nu se poate mul\u0163umi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 sau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mediocru, s\u0103 se adapteze la prezent l\u0103s\u00e2ndu-se satisf\u0103cut de realit\u0103\u0163i numai materiale. Asta \u00eenchide \u00een individualism \u015fi corodeaz\u0103 speran\u0163a, gener\u00e2nd o triste\u0163e care se cuib\u0103re\u015fte \u00een inim\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-ne acizi \u015fi intoleran\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

10.<\/strong> \u00cen Anul jubiliar vom fi chema\u0163i s\u0103 fim semne tangibile de speran\u0163\u0103 pentru at\u00e2\u0163ia fra\u0163i \u015fi surori care tr\u0103iesc \u00een condi\u0163ii de suferin\u0163\u0103. M\u0103 g\u00e2ndesc la de\u0163inu\u0163i<\/em> care, priva\u0163i de libertate, experimenteaz\u0103 \u00een fiecare zi, \u00een afar\u0103 de duritatea \u00eenchiderii, golul afectiv, restric\u0163iile impuse \u015fi, nu \u00een pu\u0163ine cazuri, lipsa de respect. Propun guvernelor ca \u00een Anul Jubileului s\u0103-\u015fi asume ini\u0163iative care s\u0103 restituie speran\u0163\u0103; forme de amnistie sau de iertare a pedepsei menite s\u0103 ajute persoanele s\u0103 recupereze \u00eencrederea \u00een ele \u00eensele \u015fi \u00een societate; parcursuri de reinserare \u00een comunitate c\u0103reia s\u0103-i corespund\u0103 unei angaj\u0103ri concrete \u00een respectarea legilor.<\/p>\n\n\n\n

Este o chemare veche, care provine din cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi r\u0103m\u00e2ne cu toat\u0103 valoarea sa sapien\u0163ial\u0103 \u00een invocarea actelor de clemen\u0163\u0103 \u015fi de eliberare care s\u0103 permit\u0103 s\u0103 se re\u00eenceap\u0103: „S\u0103 consacra\u0163i anul al cincizecilea \u015fi s\u0103 vesti\u0163i libertatea \u00een \u0163ar\u0103 pentru to\u0163i locuitorii ei” (Lev<\/em>\u00a025,10). Ceea ce este stabilit de Legea mozaic\u0103 este reluat de profetul Isaia: „Domnul m-a uns \u015fi m-a trimis s\u0103 aduc vestea cea bun\u0103 s\u0103racilor, s\u0103 leg r\u0103nile celor cu inima zdrobit\u0103, s\u0103 vestesc eliberare celor captivi \u015fi deschidere a por\u0163ilor celor \u00eenchi\u015fi; s\u0103 vestesc un an de bun\u0103tate a Domnului” (Is<\/em>\u00a061,1-2). Sunt cuvintele pe care Isus \u015fi le-a \u00eensu\u015fit la \u00eenceputul activit\u0103\u0163ii sale, declar\u00e2nd \u00een el \u00eensu\u015fi \u00eemplinirea „anului de bun\u0103tate a Domnului” (cf.\u00a0Lc<\/em>\u00a04,18-19). \u00cen fiecare col\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului, credincio\u015fii, \u00een special p\u0103storii, s\u0103 se fac\u0103 interpre\u0163i ai acestor instan\u0163e, form\u00e2nd un singur glas care s\u0103 cear\u0103 cu curaj condi\u0163ii demne pentru cel care este \u00eenchis, respectarea drepturilor umane \u015fi mai ales abolirea pedepsei cu moartea, m\u0103sur\u0103 contrar\u0103 credin\u0163ei cre\u015ftine \u015fi care elimin\u0103 orice speran\u0163\u0103 de iertare \u015fi de re\u00eennoire[6]. Pentru a oferi de\u0163inu\u0163ilor un semn concret de apropiere, eu \u00eensumi doresc s\u0103 deschid o Poart\u0103 Sf\u00e2nt\u0103 \u00eentr-o \u00eenchisoare, ca s\u0103 fie pentru ei un simbol care invit\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 la viitor cu speran\u0163\u0103 \u015fi cu angajare re\u00eennoit\u0103 de via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

11.<\/strong> Semne de speran\u0163\u0103 vor fi oferite bolnavilor<\/em>, care se afl\u0103 acas\u0103 sau \u00een spital. Suferin\u0163ele lor s\u0103 poat\u0103 g\u0103si alinare \u00een apropierea persoanelor care \u00eei viziteaz\u0103 \u015fi \u00een afectul pe care-l primesc. Faptele de milostenie sunt \u015fi fapte de speran\u0163\u0103, care trezesc \u00een inimi sentimente de recuno\u015ftin\u0163\u0103. \u015ei recuno\u015ftin\u0163a s\u0103 ajung\u0103 la to\u0163i lucr\u0103torii sanitari care, \u00een condi\u0163ii adesea dificile, exercit\u0103 misiunea lor cu grij\u0103 atent\u0103 fa\u0163\u0103 de persoanele bolnave \u015fi mai fragile.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 nu lipseasc\u0103 aten\u0163ia inclusiv\u0103 fa\u0163\u0103 de cei care, afl\u00e2ndu-se \u00een condi\u0163ii de via\u0163\u0103 deosebit de obositoare, experimenteaz\u0103 propria sl\u0103biciune, \u00een special dac\u0103 sunt afectate de patologii sau dizabilit\u0103\u0163i care limiteaz\u0103 mult autonomia personal\u0103. Grija fa\u0163\u0103 de ei este un imn adus demnit\u0103\u0163ii umane, o c\u00e2ntare de speran\u0163\u0103 care cere coralitatea \u00eentregii societ\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

12.<\/strong> Au nevoie de semne de speran\u0163\u0103 \u015fi cei care \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi o reprezint\u0103: tinerii<\/em>. Ei, din p\u0103cate, v\u0103d adesea pr\u0103bu\u015findu-se visele lor. Nu-i putem \u00een\u015fela: pe entuziasmul lor se \u00eentemeiaz\u0103 viitorul. Este frumos a-i vedea eliber\u00e2nd energii, de exemplu atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi suflec\u0103 m\u00e2necile \u015fi se angajeaz\u0103 voluntar \u00een situa\u0163iile de calamitate \u015fi de greutate social\u0103. Dar este trist a vedea tineri lipsi\u0163i de speran\u0163\u0103; de altfel, atunci c\u00e2nd viitorul este nesigur \u015fi impermeabil pentru vise, atunci c\u00e2nd studiul nu ofer\u0103 perspective \u015fi lipsa unui loc de munc\u0103 sau de o ocupa\u0163ie suficient de stabil\u0103 risc\u0103 s\u0103 anuleze dorin\u0163ele, este inevitabil ca prezentul s\u0103 fie tr\u0103it \u00een melancolie \u015fi \u00een plictiseal\u0103. Iluzia drogurilor, riscul \u00eenc\u0103lc\u0103rii \u015fi c\u0103utarea efemerului creeaz\u0103 \u00een ei mai mult dec\u00e2t \u00een al\u0163ii confuzie \u015fi ascund frumuse\u0163ea \u015fi sensul vie\u0163ii, f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 alunece \u00een abisuri \u00eentunecate \u015fi determin\u00e2ndu-i s\u0103 fac\u0103 gesturi autodistructive. Pentru aceasta Jubileul s\u0103 fie \u00een Biseric\u0103 ocazie de elan fa\u0163\u0103 de ei: cu o re\u00eennoit\u0103 pasiune s\u0103 ne \u00eengrijim de copii, de studen\u0163i, de logodnici, de tinerele genera\u0163ii! Apropiere de tineri, bucurie \u015fi speran\u0163a Bisericii \u015fi a lumii!<\/p>\n\n\n\n

13.<\/strong> Nu vor putea lipsi semne de speran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de migran\u0163i<\/em>, care abandoneaz\u0103 \u0163ara lor \u00een c\u0103utarea unei vie\u0163i mai bune pentru ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi pentru familiile lor. A\u015ftept\u0103rile lor s\u0103 nu fie z\u0103d\u0103rnicite de prejudec\u0103\u0163i \u015fi \u00eenchideri; primirea, care deschide larg bra\u0163ele pentru fiecare conform demnit\u0103\u0163ii sale, s\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 de responsabilitate, pentru ca nim\u0103nui s\u0103 nu-i fie negat dreptul de a construi un viitor mai bun. At\u00e2tor evacua\u0163i, migran\u0163i \u015fi refugia\u0163i<\/em>, pe care evenimentele interna\u0163ionale controversate \u00eei oblig\u0103 s\u0103 fug\u0103 pentru a evita r\u0103zboaie, violen\u0163e \u015fi discrimin\u0103ri, s\u0103 le fie garantate siguran\u0163a \u015fi accesul la munc\u0103 \u015fi la instruire, instrumente necesare pentru inserarea lor \u00een noul context social.<\/p>\n\n\n\n

Comunitatea cre\u015ftin\u0103 s\u0103 fie gata mereu s\u0103 apere dreptul celor mai slabi. S\u0103 deschid\u0103 larg cu generozitate u\u015file primirii, pentru ca nim\u0103nui s\u0103 nu-i lipseasc\u0103 speran\u0163a unei vie\u0163i mai bune. S\u0103 r\u0103sune \u00een inimi cuv\u00e2ntul Domnului care, \u00een marea parabol\u0103 a judec\u0103\u0163ii finale, a spus: „Am fost str\u0103in \u015fi m-a\u0163i primit”, pentru c\u0103 „tot ceea ce a\u0163i f\u0103cut unuia dintre fra\u0163ii mei cei mai mici, mie mi-a\u0163i f\u0103cut” (Mt<\/em> 25,35.40).<\/p>\n\n\n\n

14.<\/strong> Semne de speran\u0163\u0103 merit\u0103 b\u0103tr\u00e2nii<\/em>, care adesea experimenteaz\u0103 singur\u0103tate \u015fi sentiment de abandonare. A valoriza comoara care sunt ei, experien\u0163a lor de via\u0163\u0103, \u00een\u0163elepciunea pe care o poart\u0103 \u015fi contribu\u0163ia pe care sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s-o ofere este o angajare pentru comunitatea cre\u015ftin\u0103 \u015fi pentru societatea civil\u0103, chemate s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 pentru alian\u0163a \u00eentre genera\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Un g\u00e2nd deosebit adresez bunicilor<\/em>, care reprezint\u0103 transmiterea credin\u0163ei \u015fi a \u00een\u0163elepciunii de via\u0163\u0103 genera\u0163iilor mai tinere. S\u0103 fie sus\u0163inu\u0163i de recuno\u015ftin\u0163a copiilor \u015fi de iubirea nepo\u0163ilor, care g\u0103sesc \u00een ei \u00eenr\u0103d\u0103cinare, \u00een\u0163elegere \u015fi \u00eencurajare.<\/p>\n\n\n\n

15.<\/strong>\u00a0Speran\u0163\u0103 invoc \u00een mod \u00eendurerat pentru miliardele de\u00a0s\u0103raci<\/em>\u00a0c\u0103rora adesea le lipse\u015fte necesarul pentru a tr\u0103i. \u00cen fa\u0163a succesiunii de valuri mereu noi de s\u0103r\u0103cire, exist\u0103 riscul de a ne obi\u015fnui \u015fi de a ne resemna. Dar nu putem s\u0103 ne abatem privirea de la situa\u0163ii at\u00e2t de dramatice, care se \u00eent\u00e2lnesc de acum peste tot, nu numai \u00een zone determinate ale lumii. \u00cent\u00e2lnim persoane s\u0103race sau s\u0103r\u0103cite \u00een fiecare zi \u015fi uneori pot fi vecini ai no\u015ftri de cas\u0103. Adesea nu au o locuin\u0163\u0103, nici m\u00e2ncarea adecvat\u0103 pentru o zi. Sufer\u0103 excluderea \u015fi indiferen\u0163a at\u00e2tora. Este scandalos c\u0103, \u00eentr-o lume dotat\u0103 cu resurse enorme, destinate \u00een larg\u0103 parte armamentelor, s\u0103racii „sunt cea mai mare parte [\u2026], miliarde de persoane. Ast\u0103zi sunt men\u0163iona\u0163i \u00een dezbaterile politice \u015fi economice interna\u0163ionale, dar de obicei problemele lor se pun ca un adaos, ca o chestiune care se adaug\u0103 aproape din obliga\u0163ie sau \u00een manier\u0103 periferic\u0103, dac\u0103 nu sunt considera\u0163i o simpl\u0103 daun\u0103 colateral\u0103. De fapt, \u00een momentul realiz\u0103rii concrete, r\u0103m\u00e2n frecvent pe ultimul loc”[7]. S\u0103 nu uit\u0103m: s\u0103racii, aproape \u00eentotdeauna, sunt victime, nu vinova\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Apeluri pentru speran\u0163\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

16.<\/strong>\u00a0F\u0103c\u00e2nd ecou la cuv\u00e2ntul antic al profe\u0163ilor, Jubileul aminte\u015fte c\u0103\u00a0bunurile p\u0103m\u00e2ntului<\/em>\u00a0nu sunt destinate c\u00e2torva privilegia\u0163i, ci tuturor. Este necesar ca aceia care posed\u0103 bog\u0103\u0163ii s\u0103 se fac\u0103 genero\u015fi, recunosc\u00e2nd fa\u0163a fra\u0163ilor afla\u0163i \u00een nevoie. M\u0103 g\u00e2ndesc \u00eendeosebi la cei c\u0103rora le lipse\u015fte apa \u015fi hrana: foamea este o plag\u0103 scandaloas\u0103 \u00een trupul umanit\u0103\u0163ii noastre \u015fi invit\u0103 pe to\u0163i la o tres\u0103ltare a con\u015ftiin\u0163ei. Re\u00eennoiesc apelul a\u015fa \u00eenc\u00e2t „cu banii care se folosesc \u00een arme \u015fi \u00een alte cheltuieli militare s\u0103 constituim un Fond mondial pentru a elimina \u00een sf\u00e2r\u015fit foamea \u015fi pentru dezvoltarea \u0163\u0103rilor mai s\u0103race, a\u015fa \u00eenc\u00e2t locuitorii lor s\u0103 nu recurg\u0103 la solu\u0163ii violente sau \u00een\u015fel\u0103toare \u015fi s\u0103 nu fie constr\u00e2n\u015fi s\u0103-\u015fi abandoneze \u0163\u0103rile lor pentru a c\u0103uta o via\u0163\u0103 mai demn\u0103”[8].<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 invita\u0163ie \u00eendurerat\u0103 doresc s\u0103 adresez \u00een vederea Anului jubiliar: este destinat\u0103 na\u0163iunilor mai \u00eenst\u0103rite, ca s\u0103 recunoasc\u0103 gravitatea at\u00e2tor decizii luate \u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 s\u0103\u00a0ierte datoriile<\/em>\u00a0\u0163\u0103rilor care niciodat\u0103 nu vor putea s\u0103 le restituie. \u00cenainte de m\u0103rinimie, este o problem\u0103 de dreptate, agravat\u0103 ast\u0103zi de o nou\u0103 form\u0103 de f\u0103r\u0103delege de care am devenit con\u015ftien\u0163i: „De fapt, exist\u0103 o adev\u0103rat\u0103 \u00abdatorie ecologic\u0103\u00bb, mai ales \u00eentre Nord \u015fi Sud, legat\u0103 de dezechilibre comerciale cu consecin\u0163e \u00een domeniul ecologic, precum \u015fi de folosirea dispropor\u0163ionat\u0103 a resurselor naturale f\u0103cut\u0103 istoric de unele \u0163\u0103ri”[9]. A\u015fa cum \u00eenva\u0163\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, p\u0103m\u00e2ntul \u00eei apar\u0163ine lui Dumnezeu \u015fi noi to\u0163i locuim pe el ca „str\u0103ini \u015fi oaspe\u0163i” (Lev<\/em>\u00a025,23). Dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r vrem s\u0103 preg\u0103tim \u00een lume calea p\u0103cii, s\u0103 ne angaj\u0103m s\u0103 remediem motivele \u00eendep\u0103rtate ale nedrept\u0103\u0163ilor, s\u0103 aplan\u0103m datoriile nedrepte \u015fi insolvabile, s\u0103-i s\u0103tur\u0103m pe cei \u00eenfometa\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

17.<\/strong> \u00cen timpul urm\u0103torului Jubileu va c\u0103dea o dat\u0103 foarte semnificativ\u0103 pentru to\u0163i cre\u015ftinii. De fapt, se vor \u00eemplini 1700 de ani de la celebrarea primului mare Conciliu ecumenic, cel din Niceea<\/em>. Este bine de amintit c\u0103, \u00eenc\u0103 din timpurile apostolice, p\u0103storii s-au reunit \u00een diferite ocazii \u00een adun\u0103ri cu scopul de a trata tematici doctrinale \u015fi probleme disciplinare. \u00cen primele secole ale credin\u0163ei Sinoadele s-au \u00eenmul\u0163it fie \u00een Orientul, fie \u00een Occidentul cre\u015ftin, ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2t de important era s\u0103 se p\u0103streze unitatea poporului lui Dumnezeu \u015fi vestirea fidel\u0103 a evangheliei. Anul jubiliar va putea s\u0103 fie o oportunitate important\u0103 pentru a da concrete\u0163e acestei forme sinodale, pe care comunitatea cre\u015ftin\u0103 o simte ast\u0103zi ca exprimare tot mai necesar\u0103 pentru a corespunde mai bine urgen\u0163ei evangheliz\u0103rii: to\u0163i boteza\u0163ii, fiecare cu propria carism\u0103 \u015fi slujire, coresponsabili pentru ca multiple semne de speran\u0163\u0103 s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 prezen\u0163a lui Dumnezeu \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n

Conciliul din Niceea a avut misiunea de a proteja unitatea, amenin\u0163at\u0103 serios de negarea divinit\u0103\u0163ii lui Isus Cristos \u015fi a egalit\u0103\u0163ii sale cu Tat\u0103l. Erau prezen\u0163i circa trei sute de episcopi, care s-au reunit \u00een palatul imperial convoca\u0163i la impulsul \u00eemp\u0103ratului Constantin la 20 mai 325. Dup\u0103 mai multe dezbateri, to\u0163i, cu harul Duhului, s-au recunoscut \u00een Simbolul de credin\u0163\u0103 pe care \u00eel m\u0103rturisim \u015fi ast\u0103zi \u00een celebrarea euharistic\u0103 duminical\u0103. P\u0103rin\u0163ii conciliari au voit s\u0103 \u00eenceap\u0103 acel Simbol folosind pentru prima dat\u0103 expresia „Noi credem”[10], ca m\u0103rturie c\u0103 \u00een acel „Noi” toate Bisericile se reg\u0103seau \u00een comuniune \u015fi to\u0163i cre\u015ftinii m\u0103rturiseau aceea\u015fi credin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Conciliul din Niceea este o piatr\u0103 de hotar \u00een istoria Bisericii. Aniversarea celebr\u0103rii sale \u00eei invit\u0103 pe cre\u015ftini s\u0103 se uneasc\u0103 \u00een lauda \u015fi \u00een aducerea de mul\u0163umire Preasfintei Treimi \u015fi \u00eendeosebi lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, „de o fiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l”[11], care ne-a revelat acest mister de iubire. Dar Niceea reprezint\u0103 \u015fi o invita\u0163ie adresat\u0103 tuturor Bisericilor \u015fi comunit\u0103\u0163ilor ecleziale de a \u00eenainta pe drumul spre unitatea vizibil\u0103, de a nu \u00eenceta s\u0103 caute forme adecvate pentru a corespunde pe deplin la rug\u0103ciunea lui Isus: „Ca to\u0163i s\u0103 fie una, dup\u0103 cum tu, Tat\u0103, e\u015fti \u00een mine \u015fi eu \u00een tine, ca \u015fi ei s\u0103 fie una \u00een noi, pentru ca lumea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 tu m-ai trimis” (In<\/em>\u00a017,21).<\/p>\n\n\n\n

La Conciliul din Niceea s-a tratat \u015fi despre datarea Pa\u015ftelui. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi pozi\u0163ii diferite, care \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se celebreze \u00een aceea\u015fi zi evenimentul fundamental al credin\u0163ei. Printr-o circumstan\u0163\u0103 providen\u0163ial\u0103, asta se va \u00eent\u00e2mpla chiar \u00een Anul 2025. Fie ca acest lucru s\u0103 fie un apel pentru to\u0163i cre\u015ftinii din Orient \u015fi din Occident s\u0103 fac\u0103 un pas hot\u0103r\u00e2t spre unitate \u00een jurul unei date comune pentru Pa\u015fte. Mul\u0163i, este bine de amintit asta, nu mai cunosc disputele din trecut \u015fi nu \u00een\u0163eleg cum pot s\u0103 subziste diviziuni \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ancora\u0163i \u00een speran\u0163\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

18.<\/strong> Speran\u0163a, \u00eempreun\u0103 cu credin\u0163a \u015fi cu iubirea, formeaz\u0103 tripticul „virtu\u0163ilor teologale”, care exprim\u0103 esen\u0163a vie\u0163ii cre\u015ftine (cf. 1Cor<\/em> 13,13; 1Tes<\/em> 1,3). \u00cen dinamismul indisolubil, speran\u0163a este aceea care, pentru a spune a\u015fa, imprim\u0103 orientarea, indic\u0103 direc\u0163ia \u015fi finalitatea existen\u0163ei credincioase. De aceea Apostolul Paul ne invita s\u0103 fim „plini de bucurie \u00een speran\u0163\u0103, statornici \u00een \u00eencercare, st\u0103ruitori \u00een rug\u0103ciune” (Rom<\/em> 12,12). Da, avem nevoie s\u0103 „prisosim \u00een speran\u0163\u0103” (cf. Rom<\/em> 15,13) pentru a m\u0103rturisi \u00een mod credibil \u015fi atr\u0103g\u0103tor credin\u0163a \u015fi iubirea pe care le purt\u0103m \u00een inim\u0103; pentru a fi bucuroas\u0103 credin\u0163a , iubirea entuziast\u0103; pentru ca fiecare s\u0103 fie \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 \u015fi numai un z\u00e2mbet, un gest de prietenie, o privire fratern\u0103, o ascultare sincer\u0103, o slujire gratuit\u0103, \u015ftiind c\u0103, \u00een Duhul lui Isus, asta poate s\u0103 devin\u0103 pentru cel care-l prime\u015fte o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 rodnic\u0103 de speran\u0163\u0103. Dar care este fundamentul speran\u0163ei noastre? Pentru a \u00een\u0163elege bine asta este bine s\u0103 ne oprim asupra motiva\u0163iilor speran\u0163ei noastre (cf. 1Pt<\/em> 3,15).<\/p>\n\n\n\n

19.<\/strong>\u00a0„Cred \u00een\u00a0via\u0163a ve\u015fnic\u0103<\/em>„[12]: a\u015fa m\u0103rturise\u015fte credin\u0163a noastr\u0103 \u015fi speran\u0163a cre\u015ftin\u0103 g\u0103se\u015fte \u00een aceste cuvinte un pilon fundamental. De fapt, ea „este virtutea teologal\u0103 prin care dorim [\u2026] via\u0163a ve\u015fnic\u0103 drept fericire a noastr\u0103”[13]. Conciliul Ecumenic Vatican II afirm\u0103: „C\u00e2nd lipsesc fundamentul divin \u015fi speran\u0163a vie\u0163ii ve\u015fnice, demnitatea omului este foarte grav lezat\u0103, a\u015fa cum se constat\u0103 adeseori ast\u0103zi, iar enigmele vie\u0163ii \u015fi ale mor\u0163ii, ale vinov\u0103\u0163iei \u015fi ale durerii r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 solu\u0163ie, astfel \u00eenc\u00e2t nu rareori oamenii se cufund\u0103 \u00een disperare”[14]. \u00cen schimb, noi, \u00een virtutea speran\u0163ei \u00een care am fost m\u00e2ntui\u0163i, privind la timpul care se scurge, avem certitudinea c\u0103 istoria omenirii \u015fi cea a fiec\u0103ruia dintre noi nu se \u00eendreapt\u0103 spre un punct orb sau un abis \u00eentunecat, ci sunt orientate spre \u00eent\u00e2lnirea cu St\u0103p\u00e2nul gloriei. A\u015fadar, tr\u0103im \u00een a\u015fteptarea \u00eentoarcerii sale \u015fi \u00een speran\u0163a de a tr\u0103i pentru totdeauna \u00een el: cu acest spirit ne \u00eensu\u015fim invoca\u0163ia emo\u0163ionat\u0103 a primilor cre\u015ftini, cu care se termin\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103: „Vino, Doamne Isuse!” (Ap<\/em>\u00a022,20).<\/p>\n\n\n\n

20.<\/strong>\u00a0Isus mort \u015fi \u00eenviat este inima credin\u0163ei noastre. Sf\u00e2ntul Paul, enun\u0163\u00e2nd \u00een pu\u0163ine cuvinte acest con\u0163inut, folosind numai patru verbe, ne transmite „nucleul” speran\u0163ei noastre: „V-am transmis, \u00een primul r\u00e2nd, ceea ce am primit \u015fi eu: Cristos a murit pentru p\u0103catele noastre, dup\u0103 Scripturi, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u015fi a \u00eenviat a treia zi, dup\u0103 Scripturi. \u015ei i s-a ar\u0103tat lui Chefa, apoi celor doisprezece” (1Cor<\/em>\u00a015,3-5). Cristos\u00a0a murit, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat, a \u00eenviat, s-a ar\u0103tat<\/em>. Pentru noi a trecut prin drama mor\u0163ii. Iubirea Tat\u0103lui l-a \u00eenviat \u00een for\u0163a Duhului, f\u0103c\u00e2nd din umanitatea sa primele roade ale ve\u015fniciei pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103. Speran\u0163a cre\u015ftin\u0103 const\u0103 tocmai \u00een asta: \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, unde totul pare s\u0103 se termine, se prime\u015fte certitudinea c\u0103, gra\u0163ie lui Cristos, gra\u0163ie harului s\u0103u care ne-a fost comunicat \u00een Botez, „via\u0163a nu este luat\u0103, ci transformat\u0103”[15]\u00a0pentru totdeauna. De fapt, la Botez, \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00eempreun\u0103 cu Cristos, primim \u00een el \u00eenviat darul unei vie\u0163i noi, care d\u0103r\u00e2m\u0103 zidul mor\u0163ii, f\u0103c\u00e2nd din ea o trecere spre ve\u015fnicie.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei dac\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii<\/em>, desp\u0103r\u0163ire dureroas\u0103 care constr\u00e2nge s\u0103 l\u0103s\u0103m afectele cele mai dragi, nu este permis\u0103 nicio retoric\u0103, Jubileul ne va oferi oportunitatea de a redescoperi, cu recuno\u015ftin\u0163\u0103 imens\u0103, darul acelei vie\u0163i noi primite la Botez \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 transfigureze drama ei. Este semnificativ s\u0103 reg\u00e2ndim, \u00een contextul jubiliar, la modul \u00een care a fost \u00een\u0163eles acest mister \u00eenc\u0103 din primele secole ale credin\u0163ei. De exemplu, timp \u00eendelungat, cre\u015ftinii au construit o cad\u0103 baptismal\u0103 \u00een form\u0103 octogonal\u0103, \u015fi putem admira \u015fi ast\u0103zi multe baptisterii antice care p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 form\u0103, ca la Roma la „Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran”. Ea arat\u0103 c\u0103 \u00een izvorul baptismal este inaugurat\u0103 ziua a opta, adic\u0103 aceea a \u00eenvierii, ziua care merge dincolo de ritmul obi\u015fnuit, marcat de scaden\u0163a s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, deschiz\u00e2nd astfel ciclul timpului la dimensiunea ve\u015fniciei, la via\u0163a care dureaz\u0103 pentru totdeauna: aceasta este destina\u0163ia la care tindem \u00een pelerinajul nostru p\u0103m\u00e2ntesc (cf. Rom<\/em> 6,22).<\/p>\n\n\n\n

M\u0103rturia cea mai conving\u0103toare a acestei speran\u0163e ne este oferit\u0103 de martiri<\/em>, care, tari \u00een credin\u0163a \u00een Cristos \u00eenviat, au \u015ftiut s\u0103 renun\u0163e la \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a de aici de pe p\u0103m\u00e2nt numai s\u0103 nu-l tr\u0103deze pe Domnul lor. Ei sunt prezen\u0163i \u00een toate epocile \u015fi sunt numero\u015fi, probabil mai mul\u0163i ca oric\u00e2nd, \u00een zilele noastre, ca m\u0103rturisitori ai vie\u0163ii care nu are sf\u00e2r\u015fit. Avem nevoie s\u0103 p\u0103str\u0103m m\u0103rturia lor pentru a face rodnic\u0103 speran\u0163a noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ace\u015fti martiri, apartenen\u0163i la diferitele tradi\u0163ii cre\u015ftine, sunt \u015fi semin\u0163e de unitate pentru c\u0103 exprim\u0103 ecumenismul s\u00e2ngelui. De aceea, \u00een timpul Jubileului, este dorin\u0163a mea vie s\u0103 nu lipseasc\u0103 o celebrare ecumenic\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fac\u0103 evident\u0103 bog\u0103\u0163ia m\u0103rturiei acestor martiri.<\/p>\n\n\n\n

21.<\/strong>\u00a0A\u015fadar, ce va fi cu noi dup\u0103 moarte? Cu Isus dincolo de acest prag este via\u0163a ve\u015fnic\u0103, care const\u0103 \u00een comuniunea deplin\u0103 cu Dumnezeu, \u00een contemplarea \u015fi participarea iubirii sale infinite. Ceea ce tr\u0103im acum \u00een speran\u0163\u0103, atunci vom vedea \u00een realitate. Sf\u00e2ntul Augustin scria \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103: „C\u00e2nd m\u0103 voi fi unit cu tine cu toat\u0103 fiin\u0163a mea, nu va exista pentru mine durere \u015fi suferin\u0163\u0103 oriunde. Va fi via\u0163\u0103 adev\u0103rat\u0103 via\u0163a mea, plin\u0103 \u00een \u00eentregime de tine”[16]. A\u015fadar, ce va caracteriza aceast\u0103 plin\u0103tate de comuniune? Faptul de a fi ferici\u0163i.\u00a0Fericirea<\/em>\u00a0este voca\u0163ia fiin\u0163ei umane, o destina\u0163ie care \u00eei intereseaz\u0103 pe to\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Dar ce este fericirea? Ce fericire a\u015ftept\u0103m \u015fi dorim? Nu o veselie trec\u0103toare, o satisfac\u0163ie efemer\u0103 care, odat\u0103 dob\u00e2ndit\u0103, cere iar \u015fi tot mai mult, \u00eentr-o spiral\u0103 de aviditate \u00een care sufletul uman nu este s\u0103tul niciodat\u0103, ci tot mai gol. Avem nevoie de o fericire care s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 definitiv \u00een ceea ce ne realizeaz\u0103, adic\u0103 \u00een iubire, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem spune, deja acum: „Sunt iubit, a\u015fadar, exist; \u015fi voi exista pentru totdeauna \u00een Iubirea care nu \u00een\u015fal\u0103 \u015fi de care nimic \u015fi nimeni nu m\u0103 va putea desp\u0103r\u0163i niciodat\u0103”. Amintim iar\u0103\u015fi cuvintele Apostolului: „C\u0103ci sunt convins c\u0103 nici moartea, nici via\u0163a, nici \u00eengerii, nici st\u0103p\u00e2nirile, nici cele prezente, nici cele viitoare, nici puterile, nici \u00een\u0103l\u0163imile, nici ad\u00e2ncurile \u015fi nici vreo alt\u0103 creatur\u0103 nu va putea s\u0103 ne despart\u0103 de iubirea lui Dumnezeu care este \u00een Cristos Isus, Domnul nostru” (Rom<\/em> 8,38-39).<\/p>\n\n\n\n

22.<\/strong>\u00a0O alt\u0103 realitate legat\u0103 cu via\u0163a ve\u015fnic\u0103 este judecata lui Dumnezeu, at\u00e2t la sf\u00e2r\u015fitul existen\u0163ei noastre, c\u00e2t \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul timpurilor. Arta a \u00eencercat adesea s-o reprezinte \u2013 s\u0103 ne g\u00e2ndim la capodopera lui Michelangelo \u00een Capela Sixtin\u0103 \u2013, primind concep\u0163ia teologic\u0103 a timpului \u015fi transmi\u0163\u00e2nd \u00een cel care se uit\u0103 un sentiment de team\u0103. Dac\u0103 este corect s\u0103 ne dispunem cu mare con\u015ftiinciozitate \u015fi seriozitate la momentul care recapituleaz\u0103 existen\u0163a, \u00een acela\u015fi timp este necesar s\u0103 facem asta mereu \u00een dimensiunea speran\u0163ei, virtute teologal\u0103 care sus\u0163ine via\u0163a \u015fi permite s\u0103 nu c\u0103dem \u00een fric\u0103. Judecata lui Dumnezeu care este iubire (cf.\u00a01In<\/em>\u00a04,8.16) nu va putea dec\u00e2t s\u0103 se bazeze pe iubire, \u00een mod special pe ceea ce am practicat sau nu fa\u0163\u0103 de cei mai nevoia\u015fi, \u00een care Cristos, Judec\u0103torul \u00eensu\u015fi, este prezent (cf.\u00a0Mt<\/em>\u00a025,31-46). Prin urmare, este vorba de o judecat\u0103 diferit\u0103 de cea a oamenilor \u015fi a tribunalelor p\u0103m\u00e2nte\u015fti; trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o rela\u0163ie de adev\u0103r cu Dumnezeu-iubire \u015fi cu noi \u00een\u015fine \u00een cadrul misterului insondabil al milostivirii divine. Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 afirm\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103: „L-ai \u00eenv\u0103\u0163at pe poporul t\u0103u, prin astfel de lucr\u0103ri, c\u0103 cel drept trebuie s\u0103 fie iubitor de oameni \u015fi-i faci pe fiii t\u0103i s\u0103 spere c\u0103 le dai convertire de p\u0103cate [\u2026] \u015fi, c\u00e2nd suntem judeca\u0163i, s\u0103 a\u015ftept\u0103m \u00eendurare” (\u00cen\u0163<\/em>\u00a012,19.22). Cum scria Benedict al XVI-lea: „\u00een momentul Judec\u0103\u0163ii experiment\u0103m \u015fi primim aceast\u0103 prevalare a iubirii sale asupra \u00eentregului din lume \u015fi din noi. Durerea iubirii devine m\u00e2ntuirea noastr\u0103 \u015fi bucuria noastr\u0103”[17].<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, judecata se refer\u0103 la m\u00e2ntuirea \u00een care sper\u0103m \u015fi pe care Isus ne-a ob\u0163inut-o cu moartea \u015fi \u00eenvierea sa. Pentru aceasta, ea este menit\u0103 s\u0103 deschid\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea definitiv\u0103 cu el. \u015ei pentru c\u0103 \u00een acest context nu se poate crede c\u0103 r\u0103ul f\u0103cut r\u0103m\u00e2ne ascuns, el are nevoie s\u0103 fie purificat<\/em>, pentru a ne permite trecerea definitiv\u0103 \u00een iubirea lui Dumnezeu. Se \u00een\u0163elege \u00een acest sens necesitatea de a ne ruga pentru cei care au \u00eencheiat drumul p\u0103m\u00e2ntesc, solidaritate \u00een mijlocirea rug\u0103toare care \u00ee\u015fi are propria eficacitate \u00een comuniunea sfin\u0163ilor, \u00een leg\u0103tura comun\u0103 care ne une\u015fte \u00een Cristos, primul n\u0103scut al crea\u0163iei. Astfel, indulgen\u0163a jubiliar\u0103, \u00een virtutea rug\u0103ciunii, este destinat\u0103 \u00een mod deosebit celor care ne-au precedat, ca s\u0103 ob\u0163in\u0103 milostivire deplin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

23.<\/strong> De fapt, indulgen\u0163a<\/em> permite s\u0103 descoperim c\u00e2t de nelimitat\u0103 este milostivirea lui Dumnezeu. Nu este o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 \u00een antichitate termenul „milostivire” era interschimbabil cu acela de „indulgen\u0163\u0103”, tocmai pentru c\u0103 el vrea s\u0103 exprime plin\u0103tatea iert\u0103rii lui Dumnezeu care nu are grani\u0163e.<\/p>\n\n\n\n

Sacramentul Poc\u0103in\u0163ei ne asigur\u0103 c\u0103 Dumnezeu \u015fterge p\u0103catele noastre. Revin cu \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor de m\u00e2ng\u00e2iere cuvintele Psalmului: „El \u00ee\u0163i iart\u0103 toate nelegiuirile \u015fi te vindec\u0103 de orice boal\u0103. El \u00ee\u0163i r\u0103scump\u0103r\u0103 via\u0163a din ad\u00e2nc \u015fi te \u00eencununeaz\u0103 cu \u00eendurare \u015fi dragoste. [\u2026] Domnul este \u00eendur\u0103tor \u015fi milostiv, el este \u00eendelung r\u0103bd\u0103tor \u015fi plin de \u00eendurare. [\u2026] El nu face dup\u0103 gre\u015felile noastre, nici nu ne r\u0103spl\u0103te\u015fte dup\u0103 f\u0103r\u0103delegile noastre. C\u00e2t sunt de sus cerurile fa\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, tot at\u00e2t de mare este \u00eendurarea sa fa\u0163\u0103 de cei care se tem de el. C\u00e2t de departe este r\u0103s\u0103ritul de apus, at\u00e2t de mult \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de la noi nelegiuirile noastre” (Ps<\/em> 103,3-4.8.10-12). Reconcilierea sacramental\u0103 nu este numai o frumoas\u0103 oportunitate spiritual\u0103, ci reprezint\u0103 un pas decisiv, esen\u0163ial \u015fi indispensabil pentru drumul de credin\u0163\u0103 al fiec\u0103ruia. Acolo \u00eei permitem Domnului s\u0103 distrug\u0103 p\u0103catele noastre, s\u0103 ne vindece inima, s\u0103 ne ridice \u015fi s\u0103 ne \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze, s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 cunoa\u015ftem fa\u0163a sa duioas\u0103 \u015fi comp\u0103timitoare. De fapt, nu exist\u0103 mod mai bun pentru a-l cunoa\u015fte pe Dumnezeu dec\u00e2t s\u0103 ne l\u0103s\u0103m reconcilia\u0163i de el (cf. 2Cor<\/em> 5,20), gust\u00e2nd iertarea sa. A\u015fadar, s\u0103 nu renun\u0163\u0103m la Spovad\u0103, ci s\u0103 redescoperim frumuse\u0163ea sacramentului vindec\u0103rii \u015fi al bucuriei, frumuse\u0163ea iert\u0103rii p\u0103catelor!<\/p>\n\n\n\n

Totu\u015fi, a\u015fa cum \u015ftim din experien\u0163\u0103 personal\u0103, p\u0103catul „las\u0103 semnul”, poart\u0103 cu sine consecin\u0163e: nu numai exterioare, fiind consecin\u0163e ale r\u0103ului comis, ci \u015fi interioare, deoarece „orice p\u0103cate, chiar veniale, antreneaz\u0103 un ata\u015fament nes\u0103n\u0103tos fa\u0163\u0103 de f\u0103pturi, ce are nevoie de purificare, fie aici pe p\u0103m\u00e2nt, fie dup\u0103 moarte, \u00een starea numit\u0103 purgator”[18]. A\u015fadar, r\u0103m\u00e2n, \u00een umanitatea noastr\u0103 slab\u0103 \u015fi atras\u0103 de r\u0103u, „reziduuri ale p\u0103catului”. Ele sunt \u00eenl\u0103turate de indulgen\u0163\u0103, mereu prin harul lui Cristos, care, a\u015fa cum a scris Sf\u00e2ntul Paul al VI-lea, este „\u00abindulgen\u0163a\u00bb noastr\u0103”[19]. Peniten\u0163iaria Apostolic\u0103 se va \u00eengriji s\u0103 dea dispozi\u0163iile pentru a putea ob\u0163ine \u015fi a face efectiv\u0103 practica Indulgen\u0163ei Jubiliare.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 experien\u0163\u0103 plin\u0103 de iertare nu poate dec\u00e2t s\u0103 deschid\u0103 inima \u015fi mintea ca s\u0103 ierte<\/em>. Iertarea nu schimb\u0103 trecutul, nu poate modifica tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat deja; \u015fi totu\u015fi, iertarea poate permite s\u0103 se schimbe viitorul \u015fi s\u0103 se tr\u0103iasc\u0103 \u00een mod diferit, f\u0103r\u0103 sup\u0103rare, invidie \u015fi r\u0103zbunare. Viitorul luminat de iertare permite s\u0103 se citeasc\u0103 trecutul cu ochi diferi\u0163i, mai senini, de\u015fi \u00eenc\u0103 br\u0103zda\u0163i de lacrimi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Jubileul Extraordinar trecut am instituit Misionarii Milostivirii<\/em>, care continu\u0103 s\u0103 desf\u0103\u015foare o misiune important\u0103. Fie ca \u015fi \u00een timpul urm\u0103torului Jubileu s\u0103 exercite slujirea lor, restituind speran\u0163\u0103 \u015fi iert\u00e2nd de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd un p\u0103c\u0103tos li se adreseaz\u0103 cu inim\u0103 deschis\u0103 \u015fi suflet c\u0103it. S\u0103 continue s\u0103 fie instrumente de reconciliere \u015fi s\u0103 ajute s\u0103 se priveasc\u0103 viitorul cu speran\u0163a inimii care provine din milostivirea Tat\u0103lui. Doresc ca episcopii s\u0103 se poat\u0103 folosi de slujirea lor pre\u0163ioas\u0103, \u00een special trimi\u0163\u00e2ndu-i acolo unde speran\u0163a este pus\u0103 la grea \u00eencercare, ca \u00een \u00eenchisori, \u00een spitale \u015fi \u00een locurile \u00een care demnitatea persoanei este c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare, \u00een situa\u0163iile cele mai s\u0103race \u015fi \u00een contextele de degradare mai mare, pentru ca nimeni s\u0103 nu fie lipsit de posibilitatea de a primi iertarea \u015fi m\u00e2ng\u00e2ierea lui Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

24.<\/strong> Speran\u0163a are \u00een N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu<\/em> cea mai \u00eenalt\u0103 martor\u0103. \u00cen ea vedem cum speran\u0163a nu este optimism efemer, ci dar de har \u00een realismul vie\u0163ii. Ca orice mam\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd privea la Fiul, se g\u00e2ndea la viitorul s\u0103u \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, \u00een inim\u0103 r\u0103m\u00e2neau sculptate acele cuvinte pe care Simeon i le-a adresat \u00een templu: „Acesta este pus spre c\u0103derea \u015fi spre ridicarea multora \u00een Israel \u015fi ca semn de contradic\u0163ie \u2013 ca s\u0103 se dezv\u0103luie g\u00e2ndurile din multe inimi \u2013, iar o sabie va str\u0103punge sufletul t\u0103u!” (Lc<\/em> 2,34-35). \u015ei la picioarele crucii, \u00een timp ce-l vedea pe Isus nevinovat suferind \u015fi murind, de\u015fi str\u0103b\u0103tut\u0103 de o durere sf\u00e2\u015fietoare, repeta „da”-ul s\u0103u, f\u0103r\u0103 a pierde speran\u0163a \u015fi \u00eencrederea \u00een Domnul. \u00cen acest mod ea coopera pentru noi la \u00eemplinirea a ceea ce a spus Fiul s\u0103u, anun\u0163\u00e2nd c\u0103 va trebui „s\u0103 sufere multe, s\u0103 fie respins de b\u0103tr\u00e2ni, de arhierei \u015fi c\u0103rturari, s\u0103 fie ucis \u015fi a treia zi s\u0103 \u00eenvie” (Mc<\/em> 8,31), \u015fi \u00een travaliul acelei dureri oferite din iubire devenea Mama noastr\u0103, Mam\u0103 a speran\u0163ei. Nu este o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 evlavia popular\u0103 continu\u0103 s\u0103 o invoce pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 ca Stella maris<\/em>, un titlu expresiv al speran\u0163ei sigure c\u0103 \u00een evenimentele furtunoase ale vie\u0163ii N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu vine \u00een ajutorul nostru, ne sprijin\u0103 \u015fi ne invit\u0103 s\u0103 avem \u00eencredere \u015fi s\u0103 continu\u0103m s\u0103 sper\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, \u00eemi place s\u0103 amintesc c\u0103 Sanctuarul St\u0103p\u00e2nei Noastre de Guadalupe, \u00een Ciudad de Mexico, se preg\u0103te\u015fte s\u0103 celebreze, \u00een 2031, cei 500 de ani de la prima apari\u0163ie a Fecioarei. Prin t\u00e2n\u0103rul Juan Diego, N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu transmitea un mesaj revolu\u0163ionar de speran\u0163\u0103 pe care \u015fi ast\u0103zi \u00eel repet\u0103 tuturor pelerinilor \u015fi credincio\u015filor: „Oare nu sunt aici eu, care sunt mama ta?”[20]. Un mesaj asem\u0103n\u0103tor este imprimat \u00een inimi \u00een at\u00e2tea sanctuare mariane r\u0103sp\u00e2ndite \u00een lume, destina\u0163ii pentru numero\u015fi pelerini, care \u00eencredin\u0163eaz\u0103 N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu preocup\u0103ri, dureri \u015fi a\u015ftept\u0103ri. \u00cen acest An Jubiliar, sanctuarele s\u0103 fie locuri sfinte de primire \u015fi spa\u0163ii privilegiate pentru a genera speran\u0163\u0103. Invit pe pelerinii care vor veni la Roma s\u0103 fac\u0103 o oprire de rug\u0103ciune \u00een sanctuarele mariane din ora\u015f pentru a o venera pe Fecioara Maria \u015fi a invoca ocrotirea sa. Sunt \u00eencrez\u0103tor c\u0103 to\u0163i, \u00een special cei care sufer\u0103 \u015fi sunt \u00eencerca\u0163i, vor putea experimenta apropierea cea mai afectuoas\u0103 a mamei, care nu-i abandoneaz\u0103 niciodat\u0103 pe fiii s\u0103i, ea care pentru sf\u00e2ntul popor al lui Dumnezeu este „semn de speran\u0163\u0103 sigur\u0103 \u015fi de m\u00e2ng\u00e2iere”[21].<\/p>\n\n\n\n

25.<\/strong> \u00cen drum spre Jubileu, s\u0103 ne \u00eentoarcem la Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi s\u0103 sim\u0163im adresate nou\u0103 aceste cuvinte: „Noi, care c\u0103ut\u0103m sc\u0103pare, s\u0103 avem o \u00eencurajare puternic\u0103 pentru a \u0163ine cu t\u0103rie speran\u0163a care ne-a fost propus\u0103. Pe aceasta o avem ca o ancor\u0103 a sufletului<\/em>, sigur\u0103 \u015fi puternic\u0103, ce p\u0103trunde dincolo de catapeteasm\u0103, unde a intrat pentru noi, ca premerg\u0103tor, Isus” (Evr<\/em> 6,18-20). Este o invita\u0163ie puternic\u0103 de a nu pierde niciodat\u0103 speran\u0163a care ne-a fost d\u0103ruit\u0103, de a o \u0163ine str\u00e2ns\u0103 g\u0103sind refugiu \u00een Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

Imaginea ancorei este sugestiv\u0103 pentru a \u00een\u0163elege stabilitatea \u015fi siguran\u0163a pe care, \u00een mijlocul apelor agitate ale vie\u0163ii, le posed\u0103m dac\u0103 ne \u00eencredin\u0163\u0103m Domnului Isus. Furtunile nu vor putea niciodat\u0103 s\u0103 \u00eenving\u0103, pentru c\u0103 suntem ancora\u0163i \u00een speran\u0163a harului, capabil\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 tr\u0103im \u00een Cristos dep\u0103\u015find p\u0103catul, frica \u015fi moartea. Aceast\u0103 speran\u0163\u0103, cu mult mai mare dec\u00e2t satisfac\u0163iile de fiecare zi \u015fi dec\u00e2t \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile condi\u0163iilor de via\u0163\u0103, ne transport\u0103 dincolo de \u00eencerc\u0103ri \u015fi ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 mergem f\u0103r\u0103 a pierde din vedere m\u0103re\u0163ia destina\u0163iei la care suntem chema\u0163i, cerul.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, urm\u0103torul Jubileu va fi un An Sf\u00e2nt caracterizat de speran\u0163a care nu apune, aceea \u00een Dumnezeu. S\u0103 ne ajute s\u0103 reg\u0103sim \u015fi \u00eencrederea necesar\u0103 \u00een Biseric\u0103, precum \u015fi \u00een societate, \u00een rela\u0163iile interpersonale, \u00een raporturile interna\u0163ionale, \u00een promovarea demnit\u0103\u0163ii fiec\u0103rei persoane \u015fi \u00een respectarea crea\u0163iei. M\u0103rturia credincioas\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi \u00een lume pl\u0103mad\u0103 de speran\u0163\u0103 genuin\u0103, vestire de ceruri noi \u015fi p\u0103m\u00e2nt nou (cf. 2Pt<\/em> 3,13), unde s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een dreptate \u015fi \u00een \u00een\u0163elegerea \u00eentre popoare, \u00eendrepta\u0163i spre \u00eemplinirea promisiunii Domnului.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 ne l\u0103s\u0103m atra\u015fi \u00eenc\u0103 de acum de speran\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 permitem ca prin intermediul nostru s\u0103 devin\u0103 contagioas\u0103 pentru cei care o doresc. Fie ca via\u0163a noastr\u0103 s\u0103 le spun\u0103: „A\u015fteapt\u0103-l pe Domnul, fii tare, \u00eent\u0103re\u015fte-\u0163i inima \u015fi n\u0103d\u0103jduie\u015fte \u00een Domnul” (Ps<\/em> 27,14). Fie ca for\u0163a speran\u0163ei s\u0103 umple prezentul nostru, \u00een a\u015fteptarea \u00eencrez\u0103toare a \u00eentoarcerii Domnului Isus Cristos, c\u0103ruia s\u0103-i fie lauda \u015fi gloria acum \u015fi \u00een veacurile viitoare.<\/p>\n\n\n\n

Dat la Roma, la „Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran”, la 9 mai, solemnitatea \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Domnului Nostru Isus Cristos, din Anul 2024, al doisprezecelea de pontificat.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Franciscus<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Traducere de pr. Mihai P\u0103tra\u015fcu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Note: <\/p>\n\n\n\n

[1]\u00a0Augustin,\u00a0Discursuri<\/em>, 198 augm., 2.<\/p>\n\n\n\n

[2]\u00a0Cf.\u00a0Fonti Francescane<\/em>, nr. 263,6.10.<\/p>\n\n\n\n

[3]\u00a0Cf. Francisc,\u00a0Misericordiae Vultus<\/a><\/em>, Bula de convocare a Jubileului Extraordinar al milostivirii, 11 aprilie 2015, nr. 1-3.<\/p>\n\n\n\n

[4]\u00a0Conciliul Ecumenic Vatican II, Constitu\u0163ia pastoral\u0103\u00a0Gaudium et spes<\/a><\/em>\u00a0despre Biserica \u00een lumea contemporan\u0103, 7 decembrie 1965, nr. 4.<\/p>\n\n\n\n

[5]\u00a0Francisc, Scrisoarea enciclic\u0103\u00a0Laudato si\u2019<\/a><\/em>\u00a0despre \u00eengrijirea casei comune, 24 mai 2015, nr. 50.<\/p>\n\n\n\n

[6]\u00a0Cf.\u00a0Catehismul Bisericii Catolice<\/em>, nr. 2267.<\/p>\n\n\n\n

[7]\u00a0Francisc,\u00a0Laudato si\u2019<\/em>, cit., nr. 49.<\/p>\n\n\n\n

[8]\u00a0Francisc, Scrisoarea enciclic\u0103\u00a0Fratelli tutti<\/a><\/em>\u00a0despre fraternitatea \u015fi prietenia social\u0103, 3 octombrie 2020, nr. 262.<\/p>\n\n\n\n

[9]\u00a0Francisc,\u00a0Laudato si\u2019<\/em>, cit., nr. 51.<\/p>\n\n\n\n

[10]\u00a0Simbolul nicenian<\/em>: H. Denzinger \u2013 A. Sch\u00f6nmetzer,\u00a0Enchiridion Symbolorum definitionum et declarationum de rebus fidei et morum<\/em>, nr. 125.<\/p>\n\n\n\n

[11]\u00a0Ibid.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[12]\u00a0Simbolul apostolilor<\/em>: H. Denzinger \u2013 A. Sch\u00f6nmetzer,\u00a0Enchiridion Symbolorum definitionum et declarationum de rebus fidei et morum<\/em>, nr. 30.<\/p>\n\n\n\n

[13]\u00a0Catehismul Bisericii Catolice<\/em>, nr. 1817.<\/p>\n\n\n\n

[14]\u00a0Conciliul Ecumenic Vatican II,\u00a0Gaudium et spes<\/em>, cit., nr. 21.<\/p>\n\n\n\n

[15]\u00a0Liturghierul Roman,\u00a0Prefa\u0163a pentru r\u0103posa\u0163i I<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[16]\u00a0Augustin,\u00a0Confesiuni<\/em>, X, 28.<\/p>\n\n\n\n

[17]\u00a0Benedict al XVI-lea, Scrisoarea enciclic\u0103\u00a0Spe salvi<\/a><\/em>, 30 noiembrie 2007, nr. 47.<\/p>\n\n\n\n

[18]\u00a0Catehismul Bisericii Catolice<\/em>, nr. 1472.<\/p>\n\n\n\n

[19]\u00a0Paul al VI-lea. Scrisoarea apostolic\u0103\u00a0Apostolorum limina<\/a><\/em>, 23 mai 1974, II.<\/p>\n\n\n\n

[20]\u00a0Nican Mopohua<\/em>, nr. 119.<\/p>\n\n\n\n

[21]\u00a0Conciliul Ecumenic Vatican II, Constitu\u0163ia dogmatic\u0103\u00a0Lumen gentium<\/a><\/em>\u00a0despre Biseric\u0103, 21 noiembrie 1964, nr. 68.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spes non confundit Bula de convocare a Jubileului Ordinar al Anului 2025 Franciscepiscop de Roma,slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu,celor care vor citi aceast\u0103 scrisoaresperan\u0163a s\u0103 le umple inima 1. „Spes non confundit”, „speran\u0163a nu \u00een\u015fal\u0103” (Rom 5,5). Sub semnul speran\u0163ei Apostolul Paul insufl\u0103 curaj comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine din Roma. Speran\u0163a este \u015fi mesajul central al urm\u0103torului Jubileu, pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"off","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98"}],"collection":[{"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=98"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":103,"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98\/revisions\/103"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=98"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=98"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/jubileu2025.bisericacatolica.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=98"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}